sunt nisip....mereu mi-am dorit sa fiu o frunza...verde....grena...maro...rosie...sa nu te plictisesti de mine asa repede ...caci te plictisesc..o simt si o stii da nu vrei sa recunosti...ma alinti in continuare dar mainile tale nu ma simt..ma bate vantul si tu nu ma mai acoperi...nu te mai pui langa mine sa ma saruti sau sa-mi plangi pe umar..te streseaza viata...te certi cu sefu...nu ti-ai platit chiria..m-as da la schimb cu ceva ce-ti face viata mai fericita ...dar nici asa nu m-ai vrea..
era odata ca niciodata....ca de n-ar fost nu s-ar fi mai povestit....o plaja de nisip cu o casuta albastra...restu il stiti...e povestea cu printesa si broasca royala....si sarutul magic..ai zice ca broasca devine proprietate privata a printesei si totusi s-a inventat divortul...toti avem cate o broscuta ..doar ca nu o gasim mereu...sau nu o vrem ...refuzam sa ne folosim de magia din noi..ramanem la statutul de scoarta de copac... perfect utila dar fara farmece..
....mi-au zambit azi norii ..si mii de ganduri gri s-au risipit..
....mi-ar placea sa spun si marii ... cum timpul greu iar m-a strivit...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
ramanem la statutul de scoarta de copac... perfect utila dar fara farmece...
as indrazni sa spun ca numai personalitatile slabe raman la acest statut...
putina imaginatie, rabdare si istetime, face scoarta de copac fermecatoare...(parerea mea)
Trimiteți un comentariu